Fratele al doilea a venit?
Jiang Si rămase surprinsă și nu se putu abține să nu privească spre Yu Jin.
Yu Jin nu anticipase nici el această situație neașteptată. După un scurt moment de surpriză, arătă spre magazia de lemne:
– Repede, ascunde-te acolo!
Înainte ca Jiang Si să înțeleagă ce se întâmpla, Ah Man o trăsese în magazia de lemne ca un vânt puternic.
– În sfârșit, suntem în siguranță, spuse Ah Man, bătându-și inima care bătea cu putere.
Jiang Si își reveni în sfârșit și privi în jurul magaziei de lemne scunde și întunecate, neștiind dacă să râdă sau să plângă.
– Ce facem aici?
Totuși, nu mai era convenabil să iasă acum, pentru că Jiang Zhan intrase deja cu carne de vită gătită. Dacă ar fi rămas în curte, ar fi putut să explice, dar dacă ieșeau acum, ar fi fost imposibil să clarifice neînțelegerea.
– Frate Yu Qi, am venit special astăzi să-l răsplătesc pe Er Niu! spuse Jiang Zhan, fluturând carnea de vită gătită în mână, zâmbind radiant.
– Să-l răsplătești pe Er Niu?
Jiang Zhan aruncă carnea de vită gătită. Er Niu sări și o prinse dintr-o singură mișcare, apoi se duse să se așeze la rădăcina unui copac pentru a mânca.
Aromele de carne de vită se răspândiră imediat.
Long Dan nu se putu abține și își linsese buzele.
Doamne, aceasta era carne de vită tocată din Turnul Zuixiao, extrem de scumpă dar delicioasă. Nici măcar el nu își permitea să o mănânce des!
În Dinastia Marelui Zhou, era interzisă tăierea bovinelor de lucru. În afară de cele care muriseră din cauza vârstei, bolii sau accidentelor, uciderea unei vaci sănătoase era pedepsită cu bătăi.
Având în vedere că sursa de carne era rară, prețul cărnii de vită în taverne nu era accesibil oamenilor de rând.
Long Dan se uită cu atenție la Er Niu savurându-și festinul, având un singur gând în minte: Viața unui câine e mai bună decât a unui om!
Jiang Zhan se așeză cu o prezență impunătoare:
– Astăzi, Er Niu a făcut o faptă mare, desigur că trebuie răsplătit!
Long Dan clipi din ochi.
Așteaptă, fapta mare la care se referea al doilea tânăr stăpân Jiang era cum Er Niu făcuse probleme la nunta altora?
– Oh, frate Yu Qi, nu cumva i-ai spus lui E Niu să facă asta azi? întrebă Jiang Zhan, uitându-se la ușa puțin deschisă a magaziei de lemne.
Yu Jin aruncă o privire la ușa ușor întredeschisă și spuse cu seriozitate:
– Cum aș fi putut? Al treilea tânăr stăpân Ji este verișorul meu.
– Oh, tipul ăla e verișorul tău, spuse Jiang Zhan, ochii i se lărguiră brusc. Așteaptă, frate Yu Qi, ești legat de familia Ducelui de Anguo?
Expresia feței lui Yu Jin se stinse.
Naiba, s-a dat de gol într-un moment de distragere în fața ei.
În magazia de lemne, Jiang Si nu se putu abține să nu râdă auzind asta.
Omul ăsta iubea să păcălească oamenii. În viața ei anterioară, o păcălise ca Yu Qi, fiul unui negustor. Acum îl păcălea pe al doilea frate. Hai să vedem cum o explică acum.
Spre surprinderea ei, omul își reveni rapid și oftă:
– Ei bine, ce familie nobilă nu are câțiva veri săraci?
La auzul acestui lucru, Jiang Zhan își afișă imediat o expresie plină de compasiune:
– Frate Yu Qi, ai avut viața grea. De acum încolo, stai departe de familiile snobe. Dacă ai nevoie de ceva, doar cere-mi mie, Jiang Zhan.
Er Niu, care mânca carne de vită, lătră de două ori nemulțumit la Jiang Zhan.
Îi ura cel mai mult pe acești proști care discriminează câinii!
Yu Jin părea destul de mișcat, dar zâmbetul său avea o semnificație mai adâncă:
– Cu siguranță vor veni vremuri când voi avea nevoie de ajutorul fratelui meu, Jiang Zhan. Îți mulțumesc anticipat.
– Nu trebuie să mulțumești, suntem frați, nu-i așa? Jiang Zhan făcu un gest larg, destul de indiferent.
Fratele Yu Qi fusese salvatorul său. Dacă ar fi fost o femeie, conform regulilor din romane, ar fi trebuit să se ofere drept soție. Acum, ajutând când era nevoie, nu era nimic.
Pe măsură ce Jiang Zhan își plângea faptul că recunoștința sa nu era suficientă, un strigăt de femeie răsuna din magazia de lemne. Ușa de lemn se deschise brusc, iar Ah Man ieși repede, cu mâinile deasupra capului:
– E un șoarece!
Jiang Si, lăsată în magazia de lemne, rămase fără cuvinte.
Nu își imagina niciodată că Ah Man, care putea lupta cu mai mulți bărbați puternici, s-ar teme de șoareci!
În acel moment, chiar și „mincinosul obișnuit” Yu Jin uitase să reacționeze, având un singur gând în minte: Jiang Zhan sigur va trece de la recunoștință la resentimente acum, nu-i așa?
În acest moment critic, câinele mare care mânca carne de vită lângă rădăcina copacului făcu doi pași înapoi pentru a-și lua avânt, apoi sări brusc în aer.
Chiar când Jiang Zhan se pregătea să vadă ce se întâmplă, viziunea i se întunecă și căzu la pământ sub greutatea câinelui mare.
Labele din față ale câinelui erau pe corpul lui Jiang Zhan, limba îi atârna deasupra feței. Jiang Zhan era atât de speriat că nu îndrăznea să se miște, blestemând în sinea lui: Mirosul de carne de vită din respirația lui era sufocant!
Ah Man stătea înghețată în curte și, după ce își reveni, nu se putu abține să nu își acopere gura.
Oh, nu, provocase probleme.
Yu Jin tuși ușor și arătă spre poarta principală.
Ah Man, destul de isteață încât să înțeleagă imediat ce dorea să spună Yu Jin, porni repede spre poartă.
Jiang Si, rămasă în magazia de lemne: „…”
Văzând că Ah Man dispăruse, Er Niu se hotărî în sfârșit să își ia labele, mergând leneș înapoi la rădăcina copacului pentru a-și continua masa de carne de vită.
Jiang Zhan sări ca un pește, alergând furios spre rădăcina copacului:
– Er Niu, te voi tăia pentru carne de câine!
Yu Jin îl opri rapid, ținându-l pe Jiang Zhan cu un aer sincer:
– Frate al doilea Jiang, ai înțeles greșit.
– Ce am înțeles greșit?
– Er Niu era fericit că mâncă și doar îți arăta recunoștința.
– Ce? Așa își arată el recunoștința?
Yu Jin zâmbi amar:
– Cum să gândească câinii ca oamenii? Eu l-am crescut pe Er Niu, îl cunosc. Când este încântat, îi place să se apropie de oameni așa.
Jiang Zhan îl privi suspicios pe Er Niu și, în final, murmură:
– Dacă aș fi avut un câine ca ăsta, l-aș fi tăiat demult.
– Ham!
Yu Jin îi aruncă o privire liniștitoare lui Er Niu și abia atunci câinele se liniști.
– Apropo, fratele Yu Qi, cine era femeia care a fugit din magazia de lemne mai devreme?
Jiang Zhan nu văzuse clar înainte să fie doborât de Er Niu, dar, din cauza strigătului, chiar dacă Ah Man era îmbrăcată ca bărbat, confirmase că era o femeie.
Mai fusese la locul fratelui Yu Qi de multe ori, dar nu văzuse niciodată servitoare sau ajutoare. Poate că acea femeie era iubita fratelui Yu Qi?
Yu Jin rămase uimit pentru un moment, apoi își puse o față severă și îl mustră pe Long Dan, care urmărea scena:
– Să nu mai aduci femei aici ca să faci prostii pe viitor!
Long Dan: „…” Simțea că are tendința de a se răzvrăti împotriva superiorului său, ce să facă?
Jiang Zhan îi aruncă o privire disprețuitoare lui Long Dan.
Long Dan: „…” Acum chiar voia să se răzvrătească!
După ce reușiră în sfârșit să-l trimită pe Jiang Zhan, Yu Jin își ridică mâna pentru a-și masa ușor tâmplele, lăsând să-i scape un mic oftat de ușurare.
Jiang Si ieși din magazia de lemne.
– Lasă-mă să te însoțesc înapoi, propuse Yu Jin.
– Nu trebuie să te deranjezi, tinere stăpân Yu, refuză ferm Jiang Si. Văzând expresia rănită a lui Yu Jin, nu se lăsă păcălită de fața lui frumoasă și adăugă cu calm: Nu ar fi bine dacă cineva ne-ar vedea.
Yu Jin se uită la fata care îl ținea la distanță și, dintr-o dată, zâmbi ușor:
– Mulți mă văd frecvent bând cu al doilea tânăr stăpân Jiang, nu e nicio problemă.
Jiang Si era înaltă, iar cei doi frați semănau mult cu mama lor decedată. Cei care nu erau familiarizați cu ei ar fi avut dificultăți în a-i deosebi de la distanță.
– Dar ce facem dacă întâlnim pe fratele meu cel mic? contraatacă Jiang Si.
Yu Jin își frecă nasul și își schimbă tonul:
– Atunci să-l rog pe Er Niu să te însoțească. Ai venit să mă găsești pe mine, iar dacă ți se întâmplă ceva pe drum, nu aș ști cum să-i explic fratelui tău cel mic.
Jiang Si nu dorea să mai discute și dădu din cap în semn de acord.
Yu Jin rămase la ușă nemișcat, chiar dacă siluetele tinerei și ale câinelui mare nu se mai vedeau de mult timp.
Long Dan se apropie, cu fața plină de curiozitate, și întrebă:
– Stăpâne, acea tânără care a venit mai devreme era iubita ta?
Yu Jin ridică mâna și îl lovi pe Long Dan pe cap, încruntându-se și spunând:
– Nu mai spune prostii!
Ea va fi iubita mea în viitor, gândi el în sinea lui.
